Archive for the ‘Uncategorized’ Category

În branding, unul din secretele lui Polichinelle este faptul că un proiect strategic aduce maxim de valoare atunci când consultantul ajunge să cunoască în profunzime domeniul în care activează clientul.

Însă pe o piață dintotdeauna mică în volum cum este cea românească, consultanții de branding nu și-au putut niciodată permite luxul de a se specializa în mod oficial pe unul sau câteva domenii/industrii.

Cu toate acestea, în timp s-au creat specializări informale, în principal prin sedimentare. De când se face branding în România, consultanții au ajuns să finalizeze mai multe proiecte în aceeași industrie, acumulând inerent domain knowledge. Acumularea e însă relativ neuniformă și la fel e și distribuția cunoașterii în profunzime printre consultanți.

Unii știu mai multe într-un domeniu, alții mai puține. Unii s-au familiarizat cu mai multe domenii, alții cu mai puține. Și tot așa. Dar cei cu experiență predominant în producție industrială încă nu sunt o opțiune solidă pentru un proiect din servicii profesionale, după cum un portofoliu semnificativ  în telecom nu garantează performanță în HoReCa. Iar cineva care să le știe și să le facă perfect pe toate nu există.

Astfel că, pentru clienții preocupați să aleagă consultantul cel mai potrivit pentru un proiect strategic de branding, devine tot mai important să cunoască și ei în profunzime breasla de branding din România. La nivel de agenție și chiar mai adânc, la nivel de om și de experiență personală. Căci un client care-și face bine temele va cere nu doar un portofoliu de agenție, ci și CV-urile oamenilor cu care va lucra direct.

Genul acesta de cunoaștere este, în experiența mea, o marfă încă rară. Iar situația asta face viața mai grea și pentru clienți și pentru consultanți.

Cum arată viața după Yves

Posted: July 30, 2012 in Uncategorized

Apropo de „plecarea” lui Yves din numele Yves Saint Laurent de care scriam acum câtăva vreme, iată că a apărut și versiunea de logo care o reflectă.

Numele din acest logo e Saint Laurent simplu (fără plebeul Paris în coadă), iar simplitatea este cuvântul-cheie: un font fără serife, cu majuscule și cu aceeași ligatură (pentru puținii care știu ce e aceea ligatură) pe NT, la sfârșitul fiecărui cuvânt.

Noul logo Saint Laurent

Noul logo Saint Laurent

Sursa: Designtaxi.com

Getting a few good folks around us. That is my top priority these days.

I mean both clients and team members. I believe personal chemistry is paramount in both cases. You can’t just work with anyone, and you don’t really know anyone until you’ve worked with them.

The team. Not the glam, not the buzz, not the perks. Complementary personalities and skills, believing in the same dream and actually feeling comfortable around each other.

People who are able to go through thick and thin, and show a reflex to stick together and fight, not flee.

People who can tell it to each other’s faces, and who can take it when told so.

Self-driven individuals, who lose their sense of time when together, and never feel they “go to work”. Not the kind of people who apply for a job opening or pick up an agency, but the kind who know whom they’re meant for.

It is harder than a million bucks, and this is what awaits me.

Cel mai recent editorial al meu pentru Smark (și primul de când sunt la Storience) e online aici. Citiți, căci începe cu o vorbă adâncă spusă de Humphrey Bogart într-un film celebru 🙂

Hedi Slimane, noul director creativ, îl trimite pe Yves la o plimbare prelungită, iar numele de brand Yves Saint Laurent se transformă în (mai plebeul, după mine) Saint Laurent Paris. Sau doar Saint Laurent, depinde de unde citești.

Într-o manieră cu totul logică, logo-ul desenat de legendarul Cassandre (vechi de jumătate de secol dar cu adevărat fără vârstă), nu se schimbă și va continua să se afișeze cu litera Y cu tot. Asta pentru unele linii de produse, dar nu pentru toate: linia de pret-a-porter va reveni la identitatea vizuală de la mijlocul anilor ’60.

Renunțarea la Yves pare să fie tot o revenire la the golden sixties, când brandul se chema Saint Laurent Rive Gauche. Dar e o revenire pe jumătate, atât la nivel verbal cât și vizual, cel puțin din ceea ce se vede acum.

E o oarecare dezordine, cu totul acceptabilă pentru un creativ, dar mai puțin ok pentru o arhitectură de brand ușor de înțeles pentru consumatori. Sunt foarte curios dacă și cum se vor clarifica lucrurile în anii care vin.

Știrea e veche: Microsoft lansează propria tabletă, Surface, ca să concureze cu iPad-ul.

Ingredientele necesare, de la briz-briz-urile tehnice (tastaturi tactile hidrofobe, ambivalența ARM/Intel, acustică ș.a.) până la integrarea hard-soft (cu posibila iritare a marilor parteneri hardware ai MSFT), sunt toate acolo. O parte sunt văzute și învățate de la alții, dar nu e absolut nimic rău în asta.

Numele e reciclat de la o măsuță de cafea 😉 care răspunde acum la irezistibilul apelativ PixelSense (who in Accounting came up with it, folks?) Dar e ce trebuie să fie și el.

Ce lipsește (încă) e sufletul. Magia. Viziunea irezistibilă. The meme. The firebrand sermon that makes the price an afterthought to consumers. Asta aștept să văd în viitor de la Microsoft, pentru că poate – Apple nu mai e de mult singura companie capabilă de așa ceva.

Nimic nu te ajută să te concentrezi mai bine la un proiect de naming decât urgia caniculară de afară.

De fapt, corectez. Te ajută lucrul în echipă – nu-i zic brainstorming, căci validitatea și eficiența conceptului par să fie tot mai contestate azi. Cele mai bune nume de brand din memoria recentă sunt rezultatul co-creației, nu al muncii solitare.

Și te mai ajută să te uiți la diverse ghiduri/îndrumări de naming precum cele de la iconoclaștii Igor și Zinzin sau cele de la behemoții Landor și Interbrand și să le urmezi… sau nu, întrebându-te ce și cât de mult din ele se aplică în piața pentru care lucrezi 🙂